De ce e bine să fiu informat?

E bine să ştiu că posesia informaţiei de interes public e un drept neîngrădit al meu, că „a ştii” reprezintă un principiu fundamental al relaţiilor interpersonale, şi că, atât Constituţia României, cât şi documente internaţionale ratificate de Parlamentul României, îmi garantează acest lucru.

Ce trebuie să ştiu legat de informaţiile de interes public?

Ce pot înţelege prin informaţie de interes public?

Orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei reprezintă o informaţie de interes public.

Cum pot interpreta termenul autoritate sau instituţie publică?

După lege, reprezintă orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar.

Care este scopul accesului la informaţie?

a) contribuie la sensibilizarea cetăţenilor faţă de „subiectul public” şi faţă de participarea la procesul decizional în domenii de interes comun, formându-le o opinie asupra stării societăţii în care trăiesc şi asupra autorităţilor care îi guvernează. O autoritate administrativă, operând într-un context de accesibilitate, va fi mult mai eficientă, deoarece ştie că rezultatul muncii sale ar putea fi examinat de către toţi şi, prin urmare, mai bine înţeles;

b) poate contribui la evitarea devierilor din partea autorităţilor administrative, prea des favorizate prin ceea ce numim „cultura tainei”. Această „cultură” trebuie să fie înlocuită printr-o cultură de accesibilitate, indispensabilă pentru afirmarea legitimităţii autorităţii administrative în calitatea sa de serviciu public, pentru dezvoltarea unor raporturi de încredere între autorităţile publice şi cetăţeni şi pentru supravegherea integrităţii funcţionarilor, astfel evitând riscul corupţiei.

Cine poate cere informaţii?

Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice informaţii de interes public.

Cum mi se asigură accesul la informaţii de interes public de către o instituţie publică?

Asigurarea accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop şi se realizează astfel:

a) prin afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi pe pagina de internet proprie;

b) prin asigurarea consultării lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop.

Cum pot solicita unei instituţii informaţii de interes public?

Informaţiile de interes public pot fi solicitate în scris sau verbal.

Totodată, solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se poate realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.

Pentru informaţiile solicitate verbal persoanele desemnate au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate.

Care este termenul legal în care trebuie să mi se ofere un răspuns?

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt, în termen de 10 zile.

Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.

Ce înseamnă informaţii „din oficiu”?

În scopul facilitării liberului acces la informaţie, furnizorul de informaţii va publica sau va face şi în alt mod general, direct accesibile populaţiei, informaţiile ce conţin:

a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia;

b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei;

c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor, programului de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor responsabili de furnizarea informaţiilor sau a documentelor oficiale;

d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.

Cum solicit o informaţie?

În baza unei cereri scrise sau verbale. Cererea scrisă va conţine: detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia), modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate cât şi date de identificare ale solicitantului.

Cererea poate fi înaintată verbal în cazurile în care este posibil răspunsul pozitiv, cu satisfacerea imediată a cererii de furnizare a informaţiei. În cazul în care furnizorul intenţionează să refuze accesul la informaţia solicitată, el va informa solicitantul despre aceasta şi despre posibilitatea depunerii unei cereri scrise.

Cu excepţia cazurilor solicitării informaţiilor cu caracter personal, solicitantul poate să nu indice în cerere datele sale de identificare.

Cum îmi pot apăra dreptul la informaţie?

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât şi direct în instanţa de contencios administrativ competentă. Persoana, de asemenea, se poate adresa pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime avocatului parlamentar.

Petiţionarul, în cazul accesului la informaţie, se poate adresa direct în instanţa de judecată.

Ce trebuie să înţeleg legat de contrastul dintre informaţiile de interes public şi informaţiile clasificate?

1. Care este diferenţa dintre informaţii şi informaţii clasificate?

a) Informaţii - orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;

b) Informaţii clasificate - informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.

2. Ce prevede legea în privinţa clasificării unor informaţii care pot fi de interes public?

Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea naţională.

3. Ce măsură pot lua, ca cetăţean, împotriva clasificării unor informaţii cu caracter public?

Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ.

4. Lectura căror acte normative ar putea aduce un plus de înţelegere comparaţiei dintre informaţiile de interes public şi informaţiile clasificate?

· CONSTITUŢIA ROMÂNIEI (art. 31);

· LEGEA Nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

· HOTĂRÂREA Guvernului nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

· LEGEA nr.161 din 19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;

· LEGEA nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;

· HOTĂRÂREA Guvernului nr. 585 din 13.06.2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România;

· CODUL PENAL AL ROMÂNIEI, Republicat (art. 176, art. 178, art. 180, art. 184, art. 204, art. 225, art. 259, art. 261, art. 304, art. 311 şi art. 344).